Marturisire

Ce dor cumplit in inima-mi se zbate,
Ce intuneric ma tine-ncatusat,
Si-abia ca pot zari, dar prea departe
Un fir plapand de soare, ce parca a-nghetat.

Un planset plin de jale, imi zguduie adancul
Si crap-usor peretii ce greu ma trajuiau
Se-ngropa in lumina cu fiinta mea si duhul
Si gandurile care mereu spre El erau.

Dar ce lumina dulce si dragoste fierbinte
Ma-nalta peste ceruri si pogoara-n iad,
Caci simt mireasma sfanta, ce-i mai presus de minte
Dar intru mine inca, nu e deloc curat.

O Doamne, cat de rece e sufletul in mine
Si ce-ntuneric greu, nici nu-mi imaginam
O Doamne ce durere in Tine-acum ma tine
Mai bine-ar fi sa mor, decat sa nu Te am.

Lasă un comentariu